O descoperire științifică importantă aduce noi dovezi în controversa privind originea sifilisului, o boală care a provocat prima epidemie documentată în Europa anului 1494.
Cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Leipzig au analizat ADN-ul extras din oase vechi de mii de ani găsite în America și au descoperit genomuri ale bacteriei care cauzează sifilisul.
Echipa condusă de dr. Kirsten Bos a studiat rămășițe osoase descoperite în Argentina, Chile, Mexic și Peru, toate anterioare primei călătorii a lui Columb în America. Analiza ADN-ului antic a arătat că bacteria Treponema pallidum, care provoacă sifilisul și bolile înrudite yaws și bejel, avea un strămoș comun ce a trăit în urmă cu aproximativ 9.000 de ani în America.
Această perioadă coincide cu momentul în care populațiile americane erau izolate geografic și biologic de restul lumii, ceea ce întărește teoria că sifilisul își are originea în Lumea Nouă. Boala ar fi ajuns apoi în Europa odată cu întoarcerea lui Columb în 1493, declanșând prima epidemie documentată un an mai târziu, în timpul invaziei regelui francez Carol al VIII-lea în Italia.
Deși sifilisul este astăzi prezent în întreaga lume, bolile sale „surori” – yaws și bejel – sunt întâlnite mai ales în regiunile tropicale. Toate trei sunt cauzate de variante ale aceleiași bacterii și s-au răspândit global prin traficul de sclavi și expansiunea europeană în America și Africa.
Dr. Bos recunoaște că, deși noile dovezi sunt convingătoare, ele probabil nu vor pune capăt definitiv dezbaterii privind originea sifilisului, având în vedere numărul limitat de surse disponibile pentru studiu. Cercetătorii continuă să investigheze această enigmă medicală care a afectat omenirea timp de secole.